Galeria de Arta

arta pentru tine

  20.02.2008

Arta maură din Spania

Arta maură este şi ea, ca şi cea mai mare producţie artistică a Evului Mediu, legată de o credinţă religioasă: mahomedanism sau islam. Epoca islamică (numită şi musulmană) a început în secolul al VII-lea în Arabia, când Mahomed a întemeiat o nouă religie, având Coranul drept carte sacră. Islamismul s-a răspândit repede, cuprinzând o mare parte a teritoriului bizantin, apoi s-a extins în nordul-vestul Africii şi în Spania. Acest lucru se întâmpla în secolul al VIII-lea, cam în vremea în care, în Apusul Europei, se ridica neamul carolingienilor.

Alhambra, arcadă


Centrele artei maure din Spania sunt Cordoba, cu al său califat fondat de dinastia Omeyazilor, şi, ceva mai târziu, Grenada şi Sevilla. Un triumvirat al oraşelor spaniole din sud, care formau Andaluzia (numele maur al Spaniei musulmane) şi care s-au dovedit vulnerabile în faţa succesivelor colonizări ale fenicienilor, grecilor, romanilor, vizigoţilor şi maurilor.

Arta maură, străină la început spaniolilor, le devine apoi familiară, nefiind în fond decât una din faţetele pe care le ia arta spaniolă. Credinţa religioasă a mahomedanului va juca în viaţa artistică un rol şi mai evident decât creştinismul. Coranul, mai mult chiar decât Evanghelia, e un nivelator. El suprimă diferenţele de rasă şi mentalitate, fiindcă învăţătura lui Mahomed impunea credincioşilor acelaşi punct de vedere în toate chestiunile importante.

Tradiţia musulmană interzicea arta religioasă figurativă, lucru care a dus la proliferarea motivelor geometrice ornamentale, numite şi arabescuri. Asadar, temele nu vor avea un caracter naturalist, ci unul decorativ, neexistând mari deosebiri între arta profană şi cea sacră. Pictura şi sculptura monumentală lipsesc. În schimb, arhitectura şi artele minore vor cunoaşte o înflorire excepţională. De o senzualitate ce nu excludea delicateţea simţirii, amatorii de lux şi orgolioşii rivalizează în clădiri splendide, în grădini suspendate şi fântâni arteziene etc, în care apa şi verdeaţa sunt combinate pentru a realiza o atmosferă de rafinament şi splendoare naturală; toate după gustul clientului, care poate determina caracterele operei de artă în funcţie de naţionalitatea şi credinţa sa.

Palatul Aljaferia, Zaragoza

Maurii au influenţat Spania prin arhitectura lor. Solidele biserici romaneşti din primele secole au fost întrecute de construcţiile maure, care erau mai simple, mai aerisite şi mai luminoase. Islamul a creat moscheea ca loc de rugăciune. Axa principală a acesteia este orientată spre Mecca, orasul sfânt al musulmanilor. Zidurile exterioare închid o incintă cu mai multe alei ce duc spre qibla (partea aflată cu faţa spre Mecca). Secţiunea de sub acoperiş are multe coloane, care aproape că produc un efect de pădure (amintind de holul hipostil din vechiul templu egiptean). Se folosea, de asemenea, o mare varietate de forme de arcuri (mai ales în formă de potcoavă şi frânte), pentru a acoperi deschiderile dintre coloane. În exteriorul moscheii se aflau minaretele, turnurile din care credincioşii erau chemaţi la rugăciune.

Coloane din Moscheea din Cordoba

Cele mai importante monumente arhitecturale sunt Moscheea din Cordoba (786-987), Alhambra în Granada (secolul XIII-XIV) si Alcazar în Sevilla (1360) etc. Îndată ce planul unei clădiri religioase sau civile corespundea întru totul, artiştii s-au ocupat exclusiv de decor. Ceea ce au putut inventa spaniolii mahomedani ca decoraţie de plante stilizate, ca ornamente geometrice sau bazate pe literele alfabetelor cufic şi arabic, întrece orice imaginaţie. Nu există suprafaţă curbă sau plană care să nu se împartă în sute de mii de fragmente de suprafaţă, tratate ca nişte bijuterii, strălucind în culorile curcubeului, în metal, piatră colorată, pământ ars, faianţă smălţuită, fără a distruge însă unitatea spaţiului întreg.

Castelul Alcazar, coloane şi arcade

Moscheea din Cordoba a avut iniţial un acoperiş de lemn, înlocuit ulterior cu bolţi. Spaţiul interior a fost construit cu un sistem de arcuri în formă de potcoavă care uneau cele 850 de coloane ale edificiului, care realizează un motiv repetitiv de alei ce se intersectează asemeni unui coridor de oglinzi. Având înălţimi inegale, variind ca materiale folosite (jasp, marmură, onix etc) şi ca stil, aceşti stâlpi susţin o inovaţie arhitecturală a epocii respective: două rânduri de arce dungate, dând sentimentul unei înălţimi şi al unui spaţiu suplimentar. Cea mai reuşită dintre realizările maure este mihrab-ul sau refugiul destinat rugăciunilor, de-a lungul zidului, aflat cu faţa spre Mecca. Lucrarea este o capodoperă a artei mozaicale maure. Arce împletite ţâşnesc din coloanele de marmură ce înconjoară vestibulul; însă mai minunat ornamentat este octogonalul mihrab, acoperit de un dom în formă de scoică.

Alhambra este simbolul imaginaţiei şi al simţului artistic maur, expresia desăvârşită a unei culturi sofisticate. Pentru mulţi reprezintă un liant între spiritul oriental şi cel occidental. Splendoarea sa constă nu atât în structurile arhitecturale propriu-zise, ci în măiestria ornamentaţiei, în complicatul rafinament al tavanelor de piatră sculptate, reliefurile dantelate ale zidurilor, motivele repetitive de arabescuri şi delicata dantelărie perforată a arcadelor de pe zveltele coloane de marmură albă.

Alhambra, dantelărie în piatră

Tendinţa asiaticilor spre abstractizare a favorizat dezvoltarea artelor minore. Stilul acestor obiecte provine adesea din amestecul reminiscenţelor ale stilului popoarelor cucerite de arabi, contopite în ceva armonios, atât prin forma, cât şi decorul lor. Lucrătorii de artă, grupaţi în corporaţii, fac ca unele oraşe să se specializeze în anumite industrii de lux: lucrarea pielii la Cordoba, a lamelor de oţel la Toledo, a stofelor în India, a covoarelor în Persia, a metalelor la Damasc etc. Au fost construite fabrici de sticlă şi ceramică, iar vechile vase grele au fost înlocuite cu sticlă sau ceramică smălţuită.

Alhambra, vas

Cucerirea califatului de la Cordoba de către regii creştini opreşte dezvoltarea artei maure în Europa. Ea se va întoarce în Africa de Nord şi va persista acolo mai multă vreme.

 
Vezi tot albumul

Bibliografie:
“Manual de istoria artei”, George Oprescu
“Introducere în artă”, Arthur F. Jones

 

Publicat de Silvia Velea
in categoriile Articole, Arhitectura, Arte minore
1 comentariu

Alte articole pe subiecte similare

1 Comentariu »

  1. as vrea si eu sa stiu in ce localitati sau orase din spania sunt fabrici de sticla(pahare,vaze etc) va rog

    Comentariu de eva-monica | 29.12.2009

Adauga un comentariu

© 2007-2024 GaleriaDeArta.com