Participarea României la Bienala de la Veneţia 2013
Ca urmare a Concursului Naţional pentru selectarea proiectelor care vor reprezenta România la cea de-a 55-a ediţie a Bienalei de Artă de la Veneţia, organizat de Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe şi Institutul Cultural Român, România va prezenta proiectele “O retrospectivă imaterială a Bienalei de la Veneţia” şi “Centru de reflecţie pentru istorii suspendate. O încercare”.
Cele două expoziţii se deschid pe 29 mai 2013, de la ora 16:30 la Pavilionul României din Giardini della Biennale, respectiv de la ora 19:00 în Noua Galerie a Institutului pentru Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia.
“O retrospectivă imaterială a Bienalei de la Veneţia” este o acțiune continuă care se va desfăşura live pe toată durata bienalei. Proiectul oferă o perspectiva proaspătă şi dinamică cu care abordează istoria Bienalei de la Veneţia, de la înființarea sa în 1895 şi până în prezent, animând prin performeri o selecţie de imagini şi de opere reprezentative, simptomatice pentru cursul artei moderne din ultimul secol. Retrospectiva este un monument efemer al bienalei, o critică a conservatorismului îndelungat al acesteia, dar şi o celebrare a deschiderii ei către experiment. În acelaşi timp, aducând monumentalul în imaterial şi transformând obiectul în acțiune, proiectul transformă istoria bienalei, o actualizează. O retrospectivă este o întreprindere grandioasă, dar, în acest caz, reproducând aproximativ o sută de lucrări zilnic, doar prin intermediul câtorva corpuri umane, proiectul schimbă scara unei retrospective şi percepţia bienalei înseşi. Proiectul este realizat de Alexandra Pirici şi Manuel Pelmuş, iar curator este Raluca Voinea.
“Centru de reflecţie pentru istorii suspendate. O încercare” reprezintă o explorare spaţială şi vizuală a unor istorii minore şi neatractive, suspendate în spatele unor evenimente majore. Expoziţia reuneşte cinci abordări ale unor artişti tineri din România, la care se alătură o artistă din Polonia, şi încearcă să răspundă unora dintre provocările conceptuale ale curatorului general al bienalei, Massimiliano Gioni, care propune pentru această ediţie a bienalei un exerciţiu de decontextualizare a istoriei artei şi a principiilor de prezentare a lucrărilor de artă. Palatul enciclopedic ca formă totalitară şi utopică de organizare a informaţiei presupune accesul continuu la cunoaştere, subiect al descentralizării percepţiei şi al contradicţiilor generate de un sistem social şi politic mobil. Adi Matei discută suspensia unei mişcări posibile în timp şi spaţiu, Apparatus 22 evaluează lumea iluzorie a emoţiilor şi experienţelor false, iar Karolina Bregula comentează asupra necesităţii de a da foc artei vechi pentru a face loc artei noi. În timp ce Olivia Mihălţianu construieşte un spaţiu în spaţiu, o cameră de aur destinată gândirii, instalaţia sanitară a lui Sebastian Moldovan devine un element pseudo-arhitectural şi un semn al locuirii. Analizând realităţi regionale ignorate, filmul Irinei Botea şi al lui Nicu Ilfoveanu cercetează felul în care imaginaţia operează în interiorul caselor memorial. Curator este Anca Mihuleţ.