Prinţul pictorilor
Cariera lui Diego Velazquez (1599-1660) este marcată de la început până la sfârşit de capodopere. Cu trecerea timpului, stilul său evoluează în direcţia unei libertăţi şi a unui curaj tot mai mari, dar genialitatea artistului se arată încă din operele de tinereţe, lucru care i-a asigurat o poziţie privilegiată la curtea regală. Talentatul portretist pictează supuşi şi regi cu acelaşi har şi aceeaşi preocupare pentru perfecţiune. Tuşa sa este spontană, grăbită, reuşind să dea autenticitate reprezentării, motiv pentru care unii dintre contemporanii săi au afirmat că artistul rivalizează cu natura. Velazquez este creatorul unei noi viziuni şi al unui nou mod de zugrăvire a naturii.
