Roberto Matta
Roberto Antonio Sebastián Matta Echaurren (11 noiembrie 1911 - 23 noiembrie 2002 în Civitavecchia, Italia), cunoscut de obicei drept Matta, a fost unul dintre cei mai buni pictori din Chile, Franţa şi America şi o figură proeminentă a artei secolului al XX-lea. S-a născut la Santiago şi iniţial a studiat arhitectura la “Pontificia Universidad Católica de Chile” din Santiago, însă a fost dezamăgit de ocupaţia sa şi a plecat la Paris în 1933. În călătoriile sale a cunoscut artişti precum René Magritte, Salvador Dalí, André Breton şi Le Corbusier.
Breton a fost cel care l-a stimulat în direcţia artei chiliene, încurajându-i activitatea şi prezentându-l membrilor importanţi ai mişcării pariziene suprarealiste. Matta a făcut ilustraţii şi articole pentru revistele suprarealiste, cum ar fi “Minotaure”. În timpul acestei perioade a făcut cunoştinţă cu lucrările multor proeminenţi artişti europeni contemporani, ca Pablo Picasso şi Marcel Duchamp.
Adevărata înflorire a artei lui Matta a survenit în 1938, când a trecut de la creion la pictura în ulei pentru care este cel mai cunoscut. Această perioadă a coincis cu emigrarea sa în SUA, unde a trăit până în 1948. Primele sale picturi, cum ar fi “Invazia nopţii”, ne oferă un indiciu asupra activităţii sale pe care o va continua, cu tipare de lumină difuză şi linii îndrăzneţe pe un fundal fără nicio trăsătură. Aceasta este şi perioada seriilor “sinelui” şi a “morfologiilor psihologice” îndeaproape relatate. Prof. Claude Cernuschi scrie că “ambiţia cheie a lui Matta de a reprezenta şi a evoca psihicul uman în formă vizuală a fost filtrată prin scrierile lui Freud şi viziunea psihoanalitică a minţii ca spaţiu tridimensional: ’sinele’”. Citând eseul despre Matta din “Crosscurrents of Modernism”, formele evocative ale sinelui “sunt analogii vizuale pentru psihicul artistului”. Pe durata anilor ‘40 şi ‘50, situaţia politică deranjantă a fost reflectată în lucrările lui Matta, pânzele sale fiind pline de imagini ale maşinăriilor electrice şi a figurilor nenorocite. Adăugând lut la picturile sale de la începutul anilor ‘60, Matta a dat un plus spaţial distorsiunilor sale.
În lucrările sale Matta crează noi dimensiuni într-o mixtură de forme organice şi cosmice (biomorfism). A fost unul dintre primii artişti care a făcut acest pas abstract. Legăturile lui Matta cu mişcarea suprarealistă a lui Breton s-au încheiat când o neînţelegere privată a dus la expulzarea sa din grup, însă la acea dată numele său devenise cunoscut. Şi-a împărţit viaţa între Europa şi America de Sud în anii ‘50 şi ‘60, combinând cu succes politicul şi semi-abstractul în lucrări epice suprarealiste. Matta a crezut că arta şi poezia pot schimba vieţile oamenilor şi a fost implicat în mişcările sociale din anii ‘60 şi ‘70. A fost un susţinător înfocat al guvernării socialiste a preşedintelui Salvador Allende din Chile.
O frescă de dimensiunile 4×24 metri intitulată “Primul ţel al poporului chilian” a fost acoperită cu 16 straturi de vopsea de regimul militar al lui Augusto Pinochet, după îndepărtarea violentă de la putere a lui Salvador Allende din 1973. În 2005 pictura a fost descoperită de oficialităţile locale. În 2008 a fost complet restaurată, costurile ridicându-se la suma de 43.000 dolari americani şi astăzi este expusă în primăria La Granja din Santiago.
De-a lungul vieţii sale Matta a lucrat cu diferite medii artistice, inclusiv ceramica, fotografia şi producţia video.
