Galeria de Arta

arta pentru tine

  11.08.2008

RO ARCHIVE

Evenimentul expoziţional RO ARCHIVE ce va avea loc la Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Brukenthal, între 14 august-7 septembrie, este o primă manifestare a proiectului cultural cu acelaşi nume, proiect iniţiat de arhitectul şi artistul vizual Iosif Kiraly, sub egida Universităţii de Arte din Bucureşti. Având ca principal obiectiv de/reconstrucţia imaginii unei Românii recent integrate, demersul are la bază proiectarea unei arhive culturale de texte şi imagini. Organizată după modelul unei reţele de structuri artistice dinamice (fie acestea proiecte de tip work în progress ori actori culturali interpretaţi ca branduri), arhiva ţinteşte obiectivitatea prin pluralitatea abordărilor şi diversitatea mesajelor autorilor săi. Dispunerea acestor mesaje într-un arbore de relaţii creează premisa unor concatenări instantanee în direcţia producerii de texte şi interpretări artistice sau teoretice inedite, sensul formându-se printr-un proces de diferenţiere, respectiv propagare întârziată de-a lungul lanţului de noduri/semne.

Expoziţia de fotografie RO ARCHIVE propune un demers curatorial centrat pe modelul arhivei postmoderne şi poststructuraliste. Ceea ce în accepţiune modernă semnifică o colecţie de obiecte culturale conservate întru mărturia trecutului identitar, devine la Foucault un criteriu de structurare a informaţiei, suma posibilelor expresii ale unei epoci.

În contemporaneitate, arhiva este privită ca formă de expresie artistică, factor supraordonator sau filtru al redundanţei culturale. Nemaifiind limitată la condiţia de recuzită a trecutului, aceasta este liberă a participa la cartografierea prezentului şi la fabricarea noului.

Într-o epocă a inflaţiei informaţiei tautologice şi a culturii tehnic arhivate, epocă situată încă sub semnul ready-made-ului (fie acesta devenit pseudo-ready-made, vezi Weiss şi Fischli), RO ARCHIVE urmăreşte abordarea propusă de Boris Groys, a arhivei ca maşinărie de producere a viitorului, ca ultim criteriu de delimitare a artei de non-artă. Orice inovaţie artistică, orice revalorizare, orice nou hotărât să penetreze câmpul artei contemporane, poate obţine certificare numai odată cu acceptarea sa în arhivă.

Dintre proiectele selectate, cel al lui Iosif Kiraly constituie în sine o arhivă de cercetare a nişelor oraşului, în direcţia identificării de locuri conflictuale, în care coliziunea dintre dinamismul cotidianului şi stabilitatea construitului devine vizibilă. Arheologia acestei topografii controversate, predispuse la schimbări spontane, la încălcarea regulilor arhitecturale, la nerespectarea vreunei ordini, la indiferenţă pentru colectarea de documente şi înregistrarea urmelor în vederea alcăturii unei memorii, poate constitui baza unei replicări vizuale a comportamentului oraşului. Construirea imaginii urbane porneşte de la datele fixe ale unui astfel de loc, pe care se grefează mode, anotimpuri, personaje, intervenţii arhitecturale ulterioare, răsturnari sociale, decizii politice. Comportamentul oamenilor, schimbările economice, culturile urbane înalte, locale sau subversive, se traduc astfel în manifestări vizuale. Pentru fiecare site sau structură semnificativă identificată, printr-o suprapunere de layer-e temporale şi spaţiale, în cadrul unor colaje non-realiste, subiective, de tipul Reconstrucţiilor, artistul operează o explorare poliperspectivă a schimbărilor înregistrate recent în peisajul urban. Fiecare colaj presupune la rândul său conectarea unui număr de celule, noduri sau puncte de interes. Un astfel de nod implică coexistenţa unei serii de imagini, instantanee, dar în acelaşi timp semnifică o poveste, un scenariu, un text. Citirea colajelor implică astfel relaţionarea textelor semnificate de nodurile acestora.

Situându-se la limita dintre spectaculos şi banal, materialitate şi imaterialitate, Bogdan Bordeianu expune seria Perifeeric de panorame-obiect, fotografii caşerate astfel ca imaginea să curgă dincolo de margini. Aceste dipticuri şi tripticuri pot fi abordate ca structuri menite să formeze texte ce referă spaţiul periurban al capitalei. Imaginea periferiei reuşeşte destabilizarea unui Bucureşti al parcurilor, al Ateneului, al promenadei pe Calea Victoriei.

Bogdan Gârbovan îşi propune o deconstrucţie a locuinţei româneşti la bloc, invenţie a perioadei comuniste, încă prezentă în procent covârşitor în România mileniului trei - peste 70 de procente din totalul locuinţelor din Bucureşti. Seria de interioare pledează pentru şansa celulelor identice de beton (dovezi ale lipsei de resurse şi imaginaţie, dar şi a dorinţei instituţionale de uniformizare), de a-şi închega o identitate proprie, graţie unor aparent mărunte detalii de tip punctum: prezenţa sau absenţa obiectelor personale ca posibile urme, calitatea luminii filtrate de o perdea, jocul personajelor. Michele Bressan reuşeşte o interconectare între layer-ul realităţii şi cel al memoriei individuale. Raluca Ionescu realizează o serie de portrete ale unor obiecte-semn, imobilizate în spaţiul unor arhitecturi suspendate la graniţa dintre prezent şi trecut.

Selecţia de proiecte RO ARCHIVE nu reprezintă o simplă colecţie de mostre relevante ale unei memorii culturale tehnic organizate, ci o serie de structuri dinamice (proiecte artistice în desfăşurare, acumulând noi texte şi noi imagini) integrate într-un arbore de relaţii complex. Daca una dintre functiile centrale ale arhivei poate fi aceea de a ne elibera de memorie, de a înlocui memoria naturală cu una masinala, atunci putem defini arhiva nu doar ca instrument postmodern indispensabil interpretarii şi valorizarii diferentei, ci ca paradigmă a noii vizualitati masinice invocate de profetul Virilio.

Publicat de Lucian Velea
in categoriile Stiri, Expozitii
Comenteaza!

Alte articole pe subiecte similare

Nici un comentariu. »

Nici un comentariu pana acum.

Adauga un comentariu

© 2007-2018 GaleriaDeArta.com