Interferenţe artistice. Muzica şi plastica românească
Muzeul Naţional de Artă al României invită publicul în perioada 31 august - 2 octombrie 2011 să viziteze expoziţia “Interferenţe artistice. Muzica şi plastica românească”, organizată cu ocazia ocazia celei de-a XX-a ediţii a Festivalului şi Concursului Internaţional „George Enescu”. Expoziţia este deschisă în foaierul şi Rotonda sălii Auditorium, care va găzdui o parte din concertele din cadrul Festivalului.
Expoziţia cuprinde 47 de lucrări de pictură şi grafică din patrimoniul MNAR inspirate tematic sau compoziţional de muzică, ce îşi propun să ilustreze raportul şi influenţele reciproce dintre muzică şi artele plastice.
Selecţia autorilor permite recompunerea unui traseu cuprinzător ce evidenţiază tendinţele majore din arta românească modernă. Alături de Arthur Verona (1868-1946), Theodor Pallady (1871-1956), Iosif Iser (1881-1958), Ion Theodorescu-Sion (1882-1939) sau Rudolf Schweitzer-Cumpăna (1886-1975) sunt prezente lucrări semnate de moderniştii Lascăr Vorel (1879-1918), Marcel Iancu (1895-1984) şi de post-moderniştii Aurel Ciupe (1900-1988), Alexandru Ciucurencu (1903-1977), Octavian Angheluţă (1904-1979) şi Corneliu Baba (1906-1997).
Expoziţia prilejuieşte întâlnirea cu elemente şi obiecte specifice lumii muzicii – naturi statice cu instrumente şi note muzicale, persoanje care animă aceste obiecte pentru a crea sunete – dar şi cu cele mai expresive chipuri ale unor faimoşi muzicieni - portretul lui George Enescu de George Tomaziu, portretul lui Yehudi Menuhin de Cik Damadian, portretul Cellei Delavrancea în concert de Theodor Pallady sau portretul lui Mihail Jora de Jean Al. Steriadi.
Însă, mai mult decât trimiterea explicită la muzică prin personajele şi obiectele redate în lucrările prezentate, expoziţia incită vizitatorul să descopere influenţele subtile şi relaţiile de interdependenţă dintre muzică şi arta plastică, astfel încât să perceapă „muzicalitatea” lucrărilor expuse. Noţiuni specifice retoricii muzicale precum armonie, disonanţă, sonoritate, acorduri, tempo si ritm pot fi sugerate de artiştii plastici în compoziţiile lor prin utilizarea rafinată a raportului linie-culoare şi a materiei picturale.
