Fashion Prey
Joi, 7 mai 2009, de la ora 19:00, la Atelier 35 are loc vernisajul expoziţiei de pictură “Fashion Prey”, semnată de Adrian Preda. Expoziţia poate fi vizitată în perioada 7-21 mai 2009.
Adrian Preda spune: “Industria fashion modelează puternic aspectul individului în raport cu societatea în care trăieşte şi generează imagini şi icon-uri (logo-urile firmelor) foarte prezente; în opoziţie, leg asta de lumea animalelor, deopotrivă plină de simboluri puternice din punct de vedere vizual, dar ameninţată, mai mult sau mai puţin, de dispariţia fizică a reprezentanţilor ei; ca motivaţie pentru alegerea acetui subiect ar fi faptul că multe brand-uri au ca logo imaginea unui animal (LaCoste), eventual şi numele acestuia (Puma), plus că multe animale mor într-un mod brutal, extrem de crud, pentru a se obţine materiale pentru haine. Sub acest aspect se atinge un punct important în înţelegerea felului în care omul a interacţionat de-a lungul existenţei sale cu celelalte specii şi cu natura în general; încă de la definirea sa ca specie, omul a trăit în strânsă legatură cu animalele, care au constituit sursă de hrană, de materiale pentru îmbrăcăminte şi de inspiraţie pentru primele manifestări spirituale - picturile rupestre. Această fascinaţie primordială pentru animale justifică dorinţa mea de a ilustra un număr de mamifere în relaţie cu o arie de interes foarte prezentă în postmodernitate, industria fashion. Prin invadarea universului zoomorf cu simboluri din zona fashion vreau să arăt reversul situaţiei în care brand-urile se inspiră din frumuseţea formelor naturii (pentru a-şi crea logo-uri, materiale, design) şi anume natura este afectată grav de multe aspecte ale activităţii umane.
În ceea ce priveşte calitatea imaginii, mi-am propus să experimentez plecând de la o pictură în esenţă realistă, dar să o direcţionez către o zonă în care se întâlnesc o înţelegere de tip naturalistă cu una sintetică. Prin ritmicitatea pensulaţiei şi cromatică am vrut să dau senzaţia unor obiecte sintetice, aproape ca de plastic, aparent goale pe dinăuntru; culorile sunt alese de aşa manieră, încât să pară acide şi să definească un spaţiu artificial, peisajul trebuie să aducă aminte de o butaforie de muzeu de istorie naturală, în care prim planul este realizat în volum din diverse materiale făcute de om, iar ce se apropie de linia de orizont este pictat pe suprafaţă plată. Tot acest demers stilistic vine în paralel cu preocupările mele recente, în care îmi impun să fac o muncă de “muzeograf” înainte de cea de pictor, în care să colectez date şi imagini definitorii pentru contemporaneitate.”
