Diario – Mircea Eliade - ensayo
Institutul Cultural Român din Madrid organizează expoziţia omagială dedicată lui Mircea Eliade intitulată “Diario – Mircea Eliade - ensayo” (”Jurnal – Mircea Eliade – eseu”), a pictorului român Romeo Niram, deschisă între 18 Decembrie 2007 şi 16 Ianuarie 2008, la sediul său din c/ Marques de Urquijo, 47, 1o-dcha., 28008 Madrid. Cu prilejul vernisajului din 18 Decembrie, ora 20:00, vor avea loc două conferinţe.
Criticul de artă Begoña Fernández Cabaleiro, doctor în istoria artei, va interveni cu o conferinţă despre expoziţia de pictură a lui Romeo Niram, intitulată “Pintado como un libro. Escrito como un cuadro. Mircea Eliade. Romeo Niram” (”Pictat precum o carte. Scris precum o pictură. Mircea Eliade. Romeo Niram”). Begoña Fernández Cabaleiro este membră a Asociaţiei Criticilor de Artă din Spania (AECA), autoarea a numeroase studii publicate în revistele de specialitate din Spania şi membră a Comitetului Spaniol de Istorie a Artei (CEHA).
Horia Barna, directorul Institutului Cultural Român din Madrid, va susţine o conferinţă intitulată “Eliade entre Occidente y Oriente” (”Eliade între Occident şi Orient”).
Romeo Niram s-a născut în 1974 şi a studiat pictura la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti. A avut expoziţii personale în România, Turcia, Germania, Portugalia şi Spania. Dintre cele mai importante opere ale sale le menţionăm pe cele din seria “Eseu despre Luciditate” (2006) şi din ciclul “Brâncuşi: E=mc2” (2007).
Ciclul de picturi dedicat lui Mircea Eliade va fi expus pentru prima dată în formă integrală la Institutul Cultural Român din Madrid, după ce câteva din aceste picturi au fost prezentate între 2006 şi 2007 în Portugalia, la Lisabona şi Porto, în cadrul mai multor expoziţii personale ale artistului.
Urmând regulile unui eseu literar, picturile din ciclul “Diario – Mircea Eliade - ensayo” vor fi expuse într-o anumită ordine, asemenea paginilor unei cărţi, formând o construcţie pictorială unitară. Astfel, fiecare tablou este o continuare a anteriorului, putându-se “citi” pe pânze, de la dreapta la stânga, în ordinea inversă citirii europene, câteva din cele mai importante aspecte ale vieţii lui Mircea Eliade: călătoria în India şi întâlnirea cu Maitreyi, anii 1941-1945 petrecuţi la Lisabona, împreună cu soţia sa, Nina, admiraţia pentru Dostoievsky, influenţa lui Nae Ionescu, aprofundarea universului cultural portughez marcat de prezenţa pictorului Lima de Freitas şi a poetului Fernando Pessoa, până la perioada americană, la Chicago, cu ultimul portret fotografic cunoscut al scriitorului.
Criticul de artă Dan Caragea explică: “ceea ce un eseist plastic propune lumii nu este ceva nici comod, nici conformist, nici neutru, nici autoreferenţial. Pe de altă parte, aşa cum vedem la Niram, lucrările surprind formal şi stilistic, având o concepţie autonomă, impură, mediată şi care apelează la reflecţie critică pentru justa lor receptare. Metaforele, “imaginile”, pulverizează de multe ori coerenţa semantică, devenind “dizertaţie”, digresiune, însă conceptele, dacă le sesizăm, recapătă mult din puritatea originară a ştiinţei sau filosofiei. De aceea, eseu plastic este, în chip esenţial, interpretare.
Eseurile lui Romeo Niram sunt, aşadar, cicluri, succesiuni, cu reveniri şi “rescrieri”, o eternă întoarcere la anumite montaje spaţiale emblematice, utopice, unde eroul său a păşit întâia data. Erou miturilor lui Niram este întotdeauna Marele Român (călător sau exilat) pe care artistul îl întâlneşte în peisaje străine şi, totuşi, familiare. Suntem, evident, la punctul terminus al eseului, al intrigii, la “lovitura de teatru”. Niram ne revelă, în sfârşit, identitatea eroului în numele căruia a construit cu luciditate, etapă cu etapă, acest îndrăzneţ scenariu.”
Astfel, punctează Dan Caragea, “eliadofania a devenit tema ţintă a Jurnalului lui Romeo Niram”.