Cortul diplomatic
Joi, 20 octombrie 2011, de la ora 19:00, Salonul de Proiecte din Bucureşti (Calea Moşilor, nr. 62-68, etaj 2) are loc vernisajul expoziţiei “Cortul diplomatic”, a artiştilor Anetta Mona Chisa, Lucia Tkacova şi Ion Grigorescu. Expoziţia poate fi vizitată până pe 27 noiembrie 2011, de miercuri până duminică între orele 10:00 şi 18:00.
Salonul de Proiecte i-a invitat pe cei trei artişti să concretizeze proiectul de colaborare pe care l-au gândit (şi care nu a fost realizat) cu prilejul participării lor la Pavilionul României la a 54-a ediţie a Bienalei de Artă de la Veneţia. O parte din lucrările prezentate sunt special concepute pentru expoziţia „Cortul diplomatic”.
După cum informează Alexandra Croitoru, expoziţia se constituie în jurul unei structuri compuse dintr-un nucleu de imagini realizate de Ion Grigorescu, nucleu ce corespunde unei constelaţii de teme care au apărut în mod recurent în practica lui şi care pot fi interpretate pe mai multe niveluri de lectură. Una din preocupările lui centrale este explorarea raportului individului cu autoritatea politică, fie că el comentează statutul artistului în cadrul ierarhiilor sociale – dispunând în aparenţă de toată libertatea, dar fiind de fapt incapabil să clintească sau să influenţeze în vreun fel autoritatea reală a puterii –, fie că e vorba de incursiuni istorice care îşi găsesc o rezonanţă în biografia personală, de chestionarea limitelor psihanalizei sau de reflecţii legate de soarta ideologiilor în lumea contemporană.
Pe această din urmă direcţie se produce intersecţia cu problemele investigate de Anetta Mona Chisa şi Lucia Tkacova, care manifestă în demersul lor artistic o atitudine critică faţă de poziţiile de putere şi tipurile dominante de discurs care structurează angrenajul social. Chisa şi Tkacova au urmărit în mod programatic iconografia piramidei umane, aşa cum apare ea în diverse contexte, purtând variate semnificaţii, de la spectacolele omagiale regizate de propaganda regimurilor socialiste, înscenând triumful unor utopii iluzorii, la reprezentări critice ale ierarhiei de clase a sistemului capitalist sau la ideea de solidaritate pe care o inspiră efortul uman colectiv. Referinţele la trecutul recent sunt invocate pentru relevanţa lor actuală. Structura piramidală rămâne în continuare emblematică pentru felul în care e configurată astăzi distribuţia socială: ea perpetuează discriminarea şi e profund injustă pentru cei aflaţi la baza piramidei. Înainte şi după schimbările politice din 1989 organizarea socială reproduce acelaşi model al exploatării.
Iata ce nota Ion Grigorescu în însemnările lui zilnice din anul 1978 (însemnări ce se regăsesc şi în dialogul lui fictiv cu „tovarăşul” Ceauşescu): „Menirea celor ce sunt exploataţi în contextul noilor relaţii de putere - proletariatul - a fost de a înfrânge exploatarea şi de a deveni conducătorii viitorului, însă acum realitatea e alta. Proletariatul este prea legat de burghezie pentru a putea veni cu altceva decât tot exploatare.”
