replică
În artă, replica desemnează o operă executată de un artist după o altă operă a sa. Această nouă versiune poate fi realizată din proprie iniţiativă sau la cerere. Este o a doua versiune (în limba engleză chiar sunt numite “second version”), însă nu o copie identică. Artiştii nu sunt în stare să se copieze pe sine şi nici nu îşi doresc acest lucru, creativitatea împingându-i spre aspecte noi, cel puţin în unele particularităţi compoziţionale, cromatice etc, adesea insesizabile pentru un nespecialist. Uneori, lucrarea rezultată apare ceva mai “obosită” decât originalul, alteori modificările sunt rezultatul voinţei explicite de a da un curs nou expresiei iniţiale, sau chiar pretextul pentru reluarea unei mai vechi teme plastice. Oricum, replica este o operă autentică. Primele replici mai cunoscute apar încă din antichitate, cele mai frecvente fiind semnalate între secolele XVI şi XVIII.
De exemplu, “Cântăreţul la lăută” al lui Carravaggio există în trei versiuni, pictate aproximativ între 1596-1600. Una dintre ele face parte din Colecţia Wildenstein şi a aparţinut cardinalului Francesco Del Monte; altă versiune, pictată pentru marchizul Vincenzo Giustiniani, se afla la Muzeul Hermitage din Saint Petersburg; iar a treia, denumită “Apollo, cântăreţul la lăută”, a fost recent scoasă la iveală, în urma licitaţiei prin care a fost vândută de Badminton House din Gloucestershire, şi se presupune că a fost pictată pentru cardinalul Francesco Del Monte. Diferenţele compoziţionale pot fi recunoscute cu uşurinţă, însă un aspect deosebit, mai greu de sesizat, îl reprezintă partiturile din cele trei versiuni, care aparţin fiecare altei lucrări muzicale.
În ceea ce priveşte “Madona din grota cu stânci” a lui Leonardo da Vinci, cea mai veche versiune a fost realizată între 1483-1486 sau chiar mai devreme şi este recunoscută de specialişti ca având cele mai multe caracteristici ale picturii lui Leonardo. Această versiune se află la Muzeul Luvru din Paris. A doua versiune, aproape identică, a fost realizată între anii 1495-1508 şi se află la National Gallery din Londra.
Jacques-Louis David a realizat între 1801 şi 1805 cinci versiuni pentru “Napoleon trecând Alpii”, o reprezentare idealizată a evenimentului care s-a petrecut în 1800. Versiunea originală, realizată la comanda ambasadorului Spaniei, se află la muzeul Château de Malmaison. Versiunea realizată în 1801 pentru Château de Saint-Cloud a ajuns la Palatul Charlottenburg din Berlin, iar versiunea realizată în 1803 pentru Milano a ajuns la Belvedere din Viena. Palatul Versailles deţine două versiuni, inclusiv cea pe care artistul a păstrat-o pentru sine.
Bibliografie:
“Dicţionar de artă”, Editura Meridiane
