Galeria de Arta

arta pentru tine

  12.03.2008

Impresii din lumea lui Cogealac

Un autoportret în caleidoscop, aşa este lumea lui Cogealac. O viziune satelitară sau una miscroscopică dură, trivială, deopotrivă reală.

Aurel Gheorghiu Cogealac face o poveste vizuală ironică, simplă şi profundă a vieţii urbane, a modului în care am hotărât că trebuie dusă o viaţă modernă “ca lumea”. Iar lumea e pestriţă, lumea e uşoară, lumea e tristă, lumea e indiferentă, lumea îi e în fond străină.

Parcurgerea lucrărilor expuse la Institutul Cultural Român dă senzaţia manevrării când a unui microscop electronic care pătrunde în măruntaiele trupului şi ale minţii, când a unui satelit care baleiază micimea propriului loc natal, odată singurul nostru univers posibil.

Cotidianul este despuiat de orice faţadă, gesturile ruşinoase sunt dezbărate de orice convenţii, totul este expus, totul este permis, în orice caz totul este observat. O imagine “pixelizată”, un “Big Brother” al lui Orwell care acţionează atotputernic asupra gesturilor celor mai mărunte pe care ne-am obişnuit să nu le mai băgăm în seamă.

Atoatevăzătorul surprinde în relaţie banalităţile care ne leagă şi iluzia diferenţei dintre noi şi ceilalţi. Imaginea satelitară spune însă altceva: toţi ne petrecem viaţa făcând aceleaşi lucruri mici şi repetitive; din prea puţină implicare, ne-am obişnuit să spunem că în aceste momente trăim. Simplul fapt că nu vedem toate detaliile acţiunilor celorlalţi ne face să credem că universul nostru este plin de evenimente. Cu toate astea, micile piese de puzzle pot construi la fel de bine imaginea unui singur om arhetipal – omul zilelor noastre.

Schimbând diafragma, ochiul analitic ajunge în interiorul acestui arhetip. Celulele, sângele par să fie din nou la fel. Însă gândurile creează în jurul fiecărui om o aură de imagini-gând care îi vor determina la un moment dat realitatea imediată şi concretă. Pare că gândul îşi doreşte la rândul lui un voiaj prin lume. După ce va fi umblat tot Pământul în lung şi-n lat, se întoarce acasă. Iar acasă e acolo unde sufletul ţi-e acasă. Tălpile sunt obosite.

 

Publicat de Delia Stănescu
in categoriile Articole, Expozitii
Comenteaza!

Alte articole pe subiecte similare

Nici un comentariu. »

Nici un comentariu pana acum.

Adauga un comentariu

© 2007-2024 GaleriaDeArta.com