Joi, 5 decembrie 2013, de la ora 19:00, la Atelier 030202 din Bucureşti (Sala Nouă TC, str. Sfânta Vineri nr. 11) are loc vernisajul expoziţiei de sculptură-obiect “In vitro”, semnată de Mihai Ungureanu. Curator este Simona Vilău.
Expoziţia poate fi vizitată în perioada 5 decembrie 2013 - 5 ianuarie 2014.
Continuare…
Vlachernitissa, Vlacherniotissa sau Blacherniotissa sunt denumirea unui tip iconografic al Maicii Domnului, care provine de la o icoană miraculoasă din Biserica Blacherne din Constantinopol. Este o variantă a Fecioarei Platytera, a Întrupării, care, prezentată bust, îl poartă pe Iisus plasat într-un medalion, de regulă circular înconjurat de o slavă, în faţa pieptului, fără a-l susţine.
Panaghiarul este un obiect de cult ortodox, ieşit practic din uz, format din două valve discoidale metalice, prinse în balamale şi încuietori, decorat pe o faţă cu o imagine a Maicii Domnului a Întrupării (Panaghia), purtat pe piept atârnat de un lanţ, în care se ducea împărtăşania la bolnavi. Printre cele mai celebre este panaghiarul donat de fraţii Craioveşti Mânăstirii Bistriţa, din Vâlcea, la începutul secolului al XVI-lea, cu elemente de orfevrărie gotică şi smalţ. Panaghiarul este echivalent cu pacificalul din cultul catolic.
Panaghia este denumirea dată Maicii Domnului, considerată de Biserică Fecioara prin excelenţă, care l-a zămislit pe Hristos prin puterea Duhului Sfânt. Este o temă frecventă în iconografia rusă, în care Maria este reprezentată în picioare, purtând ceva mai jos de piept un medalion în care este figurat Hristos copil.
Pustnicul este o persoană care se consacră lui Dumnezeu, renunţând la toate bunurile pământeşti pentru a trăi în locuri retrase, în post şi rugăciune. Denumirea vine de la primii călugări care s-au retras în zonele pustii din Egipt şi Palestina. În iconografia răsăriteană, aceştia au o înfăţişare specifică: sunt bătrâni, cu bărbi lungi şi albe ca nişte fuioare, care coboară până la picioare, ca singur acoperământ al unui corp scheletic, marcat de toate privaţiunile (cei pictaţi în pronaosul bisericii mari de la Mânăstirea Cozia , judeţul Vâlcea, cca 1390). Alt tip de reprezentare, mai convenţional, dar şi mai răspândit, îi înfăţişează ca pe nişte bărbaţi vârstnici, în haine sobre monahale, cu un fel de văl care le acoperă capul şi umerii, pe piept purtând însemnul marii schime, o bandă lungă neagră, care simbolizează renunţarea totală.
Acesta este un blog colaborativ. Pentru orice sugestie, intrebare, propunere de colaborare etc, va rugam sa ne contactati.
